Poezie Ca în Eden

Cu sufletul trist, de-atâta pământ

De negura lumi ce creşte cu-avânt

Sleit de puteri, privesc înspre cer

Mai vino o Doamne la cei care pier.



Cu ochii în lacrimi de plânsul greoi

Cu inima frântă de-atâta gunoi

Cu pieptul străpuns după ziua ce vine!

Te-aştept o Isuse să vii iar la mine.



Flămând după dragostea Ta din Eden

Setos după roua ce-aveam eu din plin!

Cu pleoapele plânse după vremea de-atunci

Te-aştept eu Isuse în cer să ne duci.



Cu braţul sleit, de la munca de zi

Cu gândul supus unor griji , ce va fi!

Cu Duhul tânjesc dup-o lume de har

Să uit de pământ şi de vechiul amar.



Cu ochii în lacrimi, cu peptul străpuns,

Călător pe pământ, prelucrat de Isus;

Un dor după El îmi creşte mereu,

- O vino Isuse, căci sunt fiul Tău.



Şi mulţii ca şi mine pe-ntregul pământ

Aşteaptă venirea , cu dor suspinând,

Dorim să trăim din nou ca-n Eden.

Vrem slava Ta Doamne, vrem cerul Divin.



4/11/2008gl