Poezie As vrea... (2)

Mi-e inima cuprinsa de mirare,

Si-mi pun in minte multe intrebari

Cum,Dumnezeul Sfant si Mare,

Sa vina pe-un pamant plin de dureri.



Cand ma gandesc caci ai venit din Slava,

Din maretia si splendorile din RAI,

Te-ai coborat din dragoste de oameni,

Si-ai vrut ca mantuirea sa ne dai...



As vrea sa scriu,despre a TA venire,

Pe-acest pamant de oameni locuit,

cand ma gandesc la a TA DUMNEZEIRE,

Ai parasit pe TATAL fiindca ne-ai iubit.



Si-as vrea sa cant intreaga mea iubire,

Iar cantul sa rasune peste tot,

IUBIREA TA,e dincolo de fire

Si s-o-nteleg in totul eu nu pot.



As sa spun la toti despre Salvarea,

ce-ai savarsit in jertfa la Calvar

Ca-n sangele varsat...si-n suferinta,

Ne-a fost adusa MANTUIREA-ndar...



As vrea sa strig cu glas ca de trompeta,

Ca sa vestesc la toti in lung si-n lat,

Te-ai coborat pe a noastra planeta,

Sa izbavesti pe oameni din pacat.



Si te-ai asemanat cu noi cu fiecare,

Sa ne castigi pentru eternitate,

Te-ai dezbracat de slava si Marire,

Sa ne dai noua sfanta libertate.



As vrea sa scriu, sa strig prin cant,

Sa spun ce plan maret ai conceput,

Dar,vorbele pe care le-am stiut,

Atata-s de sarace-n continut...



Deaceia ma smeresc in fata TA,

Cu mult respect, vreau sa iti multumesc,

Char mii de graiuri daca as avea,

N-ar fi deajuns sa-Ti spun,CAT TE IUBESC !!!!amin.