Poezie PREZENTA TA...(2)

PREZENTA TA...(2)



Prezenta Ta o recunosc

Dintre o mie de prezente

Cunosc ce sunt; stiu ce am fost

Când fost-am îmbrăcat în zdrente...



Aveam si semne de păcat,

Aveam dureri îngrozitoare

Am fost rebel si degradat

Prea rar avut-am sărbătoare...



Iar vidul ce era în mine

Mă apăsa, mă chinuia

Căci nu făceam ce era bine

Si-atunci luat-ai o nuia...



Si m-a durut; da, m-a durut!

Dar m-ai trezit din nebunie

Aapoi altceva nu am vrut

Decât să intru-n cununie...



Si-a început dulcea unire

Cu Tine, domnul meu slăvit

A Ta prezentă si iubire

Îmi unge sufletul trudit...



Prezenta Ta îmi dă tărie

Când nu pot să mă uit în Sus,

Când nu mai am euforie

Să Te-nsotesc, preasfânt ISUS.



Mă porti pe brate, în furtună

Mă smulgi din valul furios

Si într-o lume-asa nebună

Doar glasul Tău este duios.



Ce-as face-n lume fără Tine

Izvorule de dulce Har?

M-as prăbusi în hăuri pline

Cu lavă, cu păcat, cu jar...



Dar Tu mă tii pe calea-ngustă

Tu, Logosule întrupat

Si sufletu-mi din Tine gustă

Acel Duh viu, înmiresmat.



Prezenta Ta îmi întretine

Viata mea de pelerin

Niciunde nu merg fără Tine

Esti Ghidul meu si-al meu destin.



8 Aprilie, 2008