Poezie Prinşii de Război

Prinşii de Război



(Cuprinde Ps. 126.)



Când în bunăvoinţa Sa, a adus Domnul înapoi,

Din captivitate, pe toti prinşii noştri de război,

Pe cei surghiuniţi în pribegie, copii ai Sionului

Parcă visam un vis scump prin voia Domnului.



Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie,

Şi-n ziua fericirii, limba de cântări de veselie!

Atunci se spunea printre neamuri, drept temei:

Iată, că Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!



O, da! Domnul a făcut pentru noi lucruri mari,

Şi deaceea, suntem plini de bucurie şi solidari,

Şi ne rugăm, încă mereu: Doamne, adu înapoi

Iarăşi, în ţara noastră, pe toţi prinşii de război!



Adu-i, ca pe nişte râuri, când pline se revarsă

În partea de miază-zi, aducând belşug în casă!

Cei ce samănă cu lacrimi in vremi de pribegie

Vor secera, prea fericiţi, cu cântări de veselie!



Cei ce umblă plângând, în vremi de cumpănă

Când aruncă sămânţa pe ogorul unde samănă,

Se vor intoarce cu veselie la mareaţa secerare

Când vor strânge snopii, plini de îmbărbătare!



Flavius Laurian Duverna

03 aprilie 2008