Poezie Un vis îmi deschide zăvorul

-Trec prin-tro umbră a viselor mele,

Departe de-a lumi hotare!

Împarte natura o lume de stele

cu mine o fiinţă din vale.



Privesc eu prin spaţii, al cerului mers,

Un vis îmi deschide zăvorul!

Departe prin lumea de stele-n abis

acolo mă poartă-acum dorul.



Văd tot ce aici pe pământ n-am văzut.

O şoaptă se-aude-n visare!

Acesta e locul cu-n nou început,

Unde fi-vor ai mei în splendoare.



A fost doar vis, dar va fi realitate,

Căci scris este-n cartea vieţi

Mai sus de pământ cu priviri limitate

Acolo, va fi rodul morţi.



Acolo ajung toţi acei ce-au primit

Iertarea vieţi în dar.

Când Domnul Isus pe o cruce-a murit

Prin moarte, primit-am noi Har.



A fost doar un vis, dar visul va fi realitate,

O şoaptă se-aude şi-acum răsunând:

-Să ştii: -Că mai sus de priviri limitate,

E ţara divină, unde fi-vom curând.