Poezie Din nou aproape

Aş vrea să fii, Isus, din nou de mine-aproape,

Când noaptea se destramă în picuri de tristeţi,

Prezenţa Ta e soare şi cânt de dimineţi,

Iar glasul Tău cel blând e-un susur lin de ape.



Când mă priveşti milos simt dragostea Agape

Şi înţeleg ce-i calea adevaratei vieţi,

Când Harul Tău mă umple de lacrimi şi dulceţi

Să scriu de Tine-n mii şi mii de cărţi nu-ncape.



Mi-e sufletul un cerb ce-aleargă să se-adape,

Însă vrăjmaşul trage amarele săgeţi

Şi când mă împresoară demonicii ereţi

Mă-ncred în Braţul Tău ce poate să mă scape.



De-ar fi să ardă tot, pământul să se crape,

Să vină ape tulburi, să cadă munţi măreţi,

Eu mă încred în Tine şi-n tot ce mă înveţi

Şi-adorm neînfricat, înseninat pe pleoape.