Poezie GÂNDURI ÎN NOAPTE VIII

Noi, toţi care suntem

Ai Lui ucenici,

Să fim găsiţi harnici,

Ca nişte furnici!



Şi lângă Isus,

La dreapta Lui mare,

În ziua din urmă,

Găsi-vom scăpare.



Vom fi nişte bulgări

De aur etern,

Şi cu toţi cânta-vom

Pe-al vieţii refren.



Doar El ne va fi

Iubirea cea mare;

El ne va fi totul,

În ţara de soare.



În rai, nu va fi

Nici toamnă, nici iarnă,

Nici suflete triste

De moarte şi spaimă.



Noi, cu toţi, luceferi

În juru-i vom fi,

Şi în veci de veci,

Toţi vom străluci.



Şi vom fi cu toţii

Ai Tatălui fii,

Şi ne-om sătura

Viaţa-n veşnicii.



O, ţine-ne Doamne

Cu ochii spre stele,

Să ne prinzi veghind

Când vii printre ele.



Căci prin Tine-avem

Cerească lumină,

Şi prin Duhul Sfânt,

Gândire divină.



Ajută-ne Doamne

Ca să-ţi fim supuşi;

Să fim pentru alţii

Spre Tine, doar uşi.



Şi alţii să treacă,

Prin noi către Tine,

Să vină să vadă

Eternul Tău bine.



Să vină să creadă

În a Ta mântuire,

Să-accepte în dar,

Din Tine iubire.



Ajută-ne Doamne

Să dorim, ca Tine,

Şi noi să-nsetăm

De-adevăr şi bine.



Ajută-ne Doamne

Cu Tine să fim,

În slava cerească

Să împărăţim.



Priveşte-ne Doamne

Cu mila Ta mare,

Şi du-ne cu Tine

Pe plai de visare.



Aşează-ne Doamne

În Tine mai bine,

Iar paşii şi mersul

Să-ndrepte spre Tine.



Arată-ne Doamne

Iubirea-ncă-odată,

Şi vrajba din inimi

Să-o facem uitată.



Şi totuşi, ştim Doamne

Că haru-Ţi ne ţine

Şi harul ne duce

În cer sus la Tine.



De-aceea din inimi

Noi toţi, mulţumim,

Şi-ţi dăm închinare

Doar Ţie, amin!