Poezie MUGURII DE VIATA

MUGURII DE VIATA



Prov. 3:18 „Ea este un pom de viaţă pentru

cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi.



*****



Natura El o renaşte, în verde crud,

Zumzetele unui roi de albine s-aud.

Puse-n mişcare, de căldura din soare,

Ce-n fiecare zi, străluceşte mai tare.



Ce mare bucurie e dorinţa de a trăii!

Lumina şi căldura sunt pulsul, vieţii.

Flori multicolore pomii, împodobesc,

D-un început din veacuri, ne amintesc.



Natura întreagă astăzi, s-a dezmorţit,

Dar, noi oare, de ce toţi am amuţit?

Cereasca bucurie înmugurită-n noi,

Nu-şi deschide petelele iubirii-nflori?



E timpul s-alegeţi: viaţă ori moarte,

De-a trăi lângă Isus sau de El departe.

Iată pomii renasc după o iarnă grea,

Mugurii noi re-nvie vieţii, puterea.



Din al curcubeului nuanţate culori,

În muguri prind viaţă, mii de flori.

Primăvara aceasta nu-ţi aminteşte,

D-un început, ce-n toamnă sfârşeşte?



Arhitectul Universului, Indistructibil,

Stăpân al timpului, a coborât umil,

Din cerul plin de Slavă, să dea omului

Ce-a fost rob iernii grele, păcatului,



Libertatea de a învia, la nouă viaţă,

I-a dat vindecare, o nouă dimineaţă.

Prin pacea ce înfloreşte neprihănire,

Din floarea cea mai frumoasă, iubire.



El lumină, dumnezeire, veşnicie,

Dătătorul de viaţă pentru vecie.

Este dragoste, bunătate, blândeţe,

O neasemuită, profundă frumuseţe.



Este Părinte bun. Este Dumnezeu,

Lângă El, vreau să rămân tot mereu.

Calea Lui este dreaptă, El Salvatorul,

El Cuvântul veşnic, îi e vieţii izvorul.



El este seva ce dă mugurilor viaţă,

Căldura ce topeşte a iernii gheaţă,

Erupţie vulcanică în mii de culori,

A unei iubiri cu scântei de furori.



Belşug de rodiri în a vieţii veşnicie,

Armonizat de-al dragostei vâlvătaie.

Floare mai mică, mai mare, mai aleasă

Floare cu podoabe sfinte, de mireasă.

*****

Prov. 12:28 „Pe cărarea neprihănirii este viaţa,

şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte."



Amin!