Poezie Răstignirea (4)

SENTINTA



Ca pe un hot L-au judecat

Pe Cel ce a venit din Slavă

Voiau să fie vinovat,

Voiau să-L vadă o epavă.



Dar El era fără cusur

Venit să dea la oameni stire

Că printr-un trai senin si pur

Ajunge-vor la fericire,



Că viata fără Dumnezeu

E doar pustiu, nimicnicie,

Că este un îngust traseu

Spre Plai stelar si Vesnicie.



Stia că trebuia să moară

Avea de-ndeplinit un plan

Lucrarea Lui atât de clară

A dat la oameni sfânt elan.



Dar iubitorii de traditii

N-au acceptat ce le spunea

N-au înțeles ce investitii

In El puteau cu toti avea.



De-aceea căutau să-l prindă,

Să denigreze ce făcea

Ura spre El s-o mai aprindă,

Spre El, neprihănita STEA.



L-au prins usor: printr-o trădare

Dar n-a chemat ostiri de Sus

C-avea o vrednică chemare

Si-un nume îndrăgit: ISUS.



Apoi le-a spus cu-asa iubire

Că e Mesia si-mpărat!

Soboru-atunci s-a supărat

Si-a dat sentinta: RĂSTIGNIRE!



Sentinta pusă-n aplicare

Era o scenă de cosmar

Îl torturau cu încântare

Iar El răbda cruntul calvar.



L-au pus pe lemnul de ocară

Bătând prin palme cuie mari

Îl schingiuiră si-L scuipară

Soldati romani cu brate tari.



Pilat n-a vrut să vadă actul

Prin care-L chinuiau cumplit

Căci cu Satan făcură pactul

Să fie Fiul răstignit.



Dar Fiul se uita cu milă

Si la evrei si la romani

Stia că lumea e ostilă,

Că-n ea există multi dusmani.



Când era-n culme agonia

A glăsuit – cu ochii-n sus

"Arată-ti, Tată, omenia

Si iartă-i pentru ce mi-au spus,



Iartă-le-acum nelegiuirea

Ei nestiind ce-nfăptuiesc

Să vadă toti ce e iubirea

Ce vine dintr-un plai ceresc."



Si a intrat, senin, în moarte

Înfăptuind ce era scris

Ca cei ce cred să aibă parte

De fericiri de nedescris.



Iar jertfa Lui, jertfă curată

Si azi are efect sublim

Poate să spele orice pată

La cei ce la Mesia vin.



George Cornici/ 13 Martie, 2008