Poezie Darul de a alege

Darul de a alege



Când te aşezi să te-odihneşti,

Cu braţele trudite de câte osteneşti,

Nu uita să le-atingi, în rugăciune,

Si Domnului să faci închinăciune!



Şi dacă ţi se pare că cele ce te cearcă,

Cu susu-n jos sunt şi au ieşit din matcă,

E starea-ţi care te departă cu furie,

De bună voie, de-a Domnului împărăţie.



În locul tău secret uitând ca să cobori,

Fără de milă gând potrivnic să dobori,

Ajungi ca să creezi cu forţa minţii proprii,

O lume ce te roade cu-a gândurilor carii!



Şi-aşa, devii propria-ţi pradă,

Sclavul a cele care mintea-ţi scaldă,

În loc ca să trăieşti minunăţia

Lui Dumnezeu, în toată măreţia!



Căci tu alegi ce gânduri să-ţi străbată

Mintea, de Dumnezeu sau lume , mai legată

Şi libera alegere e actul ce-ţi poartă

Semnătura, pe darul de-a alege, strecurată.



Alegerea ce faci să-ţi fie pentru totdeauna,

Strunită prin gând, cuvânt sau fapta bună

Puterea îţi vor da să-ţi faci un ideal,

In inima curată şi deschisă să-L primeşti

Căci Dumnezeu e-n toate şi toate sunt în El!





29.02.2008

Darul de a ale