Poezie Nu-L lasa la usa...

NU-L LĂSA LA USĂ...



Nu-L lăsa la usă

Cheamă-L în odaie

Chiar de-i asternutul

Format doar din paie...



El te întelege

Cînd necazu-i spui

Ca a lui iubire

Nicăierea nu-i.



Nu-L lăsa să plângă

Lui îi pasă mult

De durerea ta,

De al tău tumult.



Când auzi că bate

Deschide-I îndată

Si-ti va fi trăirea

Cu alin ornată.



Vorba Lui duioasă

E medicament

Numai El calmează

Plânsul vehement.



E încă la usă

Bate-asa usor

Cum mai poti să stai

Tot nepăsător?



Primeste-I oferta,

Acceptă-I chemarea

Si vei stii atunci

Ce-i răscumpărarea,



Vei stii că e CALE,

ADEVĂR, VIATĂ

Si vei fi-n extaz

Văzând a Sa fatză.



Nu-L lăsa la usă

Cheamă-L în odaie

El te va-mbrăca

Cu alese straie!



1 Martie, 2008