Poezie CANAANUL CERESC (1)

Luptam mereu în lumea păcătoasă

Fără speranţă de-a avea izbândă!

Iar în umblarea mea anevoioasă,

Visam să ies din lumea cea flămândă!



Doream să uit trecutu-ntunecos,

Cu urmele ce-amprenta ş-au lăsat!

Să vină-un ceas să fie glorios,

Trăind eu viaţa, cu Acel Prea-nalt.



Aşa ca Moise fugind prin pustie

Să scape, de acei ce iau viaţa;

Aşa şi eu, aici în pribegie,

Doream să mă desprind de lumea rea.



Ascuns eram în gaură de stâncă

Să scap de al păcatului veşmânt;

În peştera vieţii mele adâncă

Eu aşteptam mereu, doar un cuvânt.



Tot aşteptând acolo în tăcere!

L-am auzit pe al meu Salvator...

În clipa când eram în disperare

El m-a chemat să vin, stăruitor.



Învăluit în raze de lumină

El strălucea mai tare ca un soare...

C-o voce blândă m-a chemat din tină

Să las trecutul meu jos în uitare.



Ce zi măreaţă când El m-a găsit,

Văzduhu-ntreg era în sărbătoare!

Toţi îngerii, se auzeau cântând,

Iar universul, era-n ascultare.



O, câtă pace-n suflet mi-a pătruns

Şi ce splendori erau în a lor cânt’;

În ascultare fost-am eu cuprins

La glasul cel de îngeri răsunând.



Lăsat-am eu îndată lumea neagră...

Cu zgura şi mocirla de păcat !

Şi am pornit atuncea înspre-o ţară,

Spre ţara unde Domnul , E Împărat.



Ca şi Ilie mergând spre Iordan!

Ce într-un car de foc s-a ridicat,

Aşa o să mă-nalţ spre Canaan

Lăsa-voi lumea-aceasta de păcat.



Mă voi nălţa mai sus spre ţara sfântă

Voi trece eu de lumea norilor,

Voi auzi toţi îngerii ce-I cântă!

Vântul mă va purta zburând uşor.



O rază mă va duce spre o lume

Ce-i dincolo de tot ce pot pricepe !

Mulţimi de îngeri fi-vor lângă mine

Urcând cu eii spre lumile eterne.



"Bine-ai venit în ţara cea măreaţă!

Va spune atunci întregul univers,

Iar stelele vor lumina în faţă

Vedea-voi desluşit întregul mers.



Învăluit voi fi eu de natură,

Mă voi-nălţa mereu înspre Isus;

Lăsa-voi trupul meu aici de zgură

Şi am să îmbrac un trup ceresc de sus.



Ce forţă Doamne pus-ai Tu în mine ?

Să pot să mă înalţ spre Paradis;

Tu m-ai umplut, atunci la rugăciune

Când Te-am chemat, de-aicea din abis.



M-ai curăţat Tu haina mea murdară

M-ai îmbrăcat cu noul Tău veşmânt!

Ai pus în mine-atuncea o comoară

Când m-ai umplut cu Duhul Tău cel Sfânt .



De-atuncea am găsit eu mângâierea!

Când fost-am sigilat cu Duhul Sfânt

Şi am primit de sus călăuzirea

Să mă înalţ de-aici, de pe pământ..



Ai spus că ne vom întâlni pe boltă!

Eu ştiu căci tot ce spui se împlineşte,

Din Cartea Sfântă, nu lipseşte, o iotă...

Căci despre-aceea zi ea ne vorbeşte .



Ca Moise pe Horeb schimbat în taină

Ce asculta de glasul Celui veşnic;

Aşa voi fi schimbat de-a Ta lumină,

Şi transformat în omul cel Edenic..



Iar după lungul drum ş-anevoios

S-ajung pe malul râului Stăpâne...

Să fiu acol’ cu toţi ai mei de jos

Ce i-am primit în dar eu, de la Tine.



Să pot vedea eu ţara minunată

Dar Nu vreau Doamne numai să privesc,

Doresc să intru-n Canaan, o, Tată,

Şi veşnic!... Ţie acolo, să-Ţi slujesc.



3/3/2004gl