Poezie Tăcerea Vorbeşte

Tăcerea exprimă adesea o taină

Ce n-o înţelegi cum doreşti!

Dar Tatăl din ceruri mereu Te îndeamnă,

-Învaţă să nu mai cârteşti



Adesea în viaţă vorbeşte Tăcerea

Prin sunete neconcepute,

Dumneze e Acela ce ştie lucrarea

A lui gânduri nu sunt limitate



Când crezi că eşti trist şi nedreptăţit,

Iar în tine se-ntâmplă o luptă,

Dumnezeu e acela ce Te-a întocmit

El îţi vede fiinţa înfrântă.



Se coboară degrabă în dreptul tău,

Durerea, cea grea ţi-o alină.

Dar este o vreme cînd drumul e greu

Şi-n tine rămâne-o fărâmă



Lovit când te simţi de valul cel greu

Tu vezi nedreptate-n lucrare,

Dar Tatăl cunoaşte, planul celui rău,

El vede departe în zare.



El schimbă prezentul aşa cum doreşte

Adesea mai vindecă-o rană

Dar lasă o vreme când boală-ţi vorbeşte.

Ş-aceasta rămâne o Taină.



Deci lasă-te azi prelucrat de Stăpân,

Căci El te cunoaşte mai bine;

El ştie ce fi-va şi mîine pe drum

Să nu uiţi;.... Căci umblă cu tine.



21.02.2008gl