Poezie SECERIŞUL (2)

E vremea secerişului aproape,

Şi lucrători sunt Doamne prea puţini!

Mai scoate-i pe acei ce pâinea-mparte,

Trimite-i şi la cei ce sunt străini.



E vremea să ieşim la drumul mare

Să adunăm noi boabele de grâu,

Căci încurând va fi o sărbătoare

Veniţi, până nu este prea târziu.



Mai sunt atâte fiinţe rătăcite,

Ce nu-l cunosc pe Domnul Domnilor.

Căuta-ţi azi şi daţi-le merinde,

Să ştie toţi c-avem un Salvator.



De veţi găsi un om căzut pe cale

Să nu vă pară greu să-l ridicaţi,

Căci toţi aţi fost odată jos în vale

Dar aţi primit voi hrană de la fraţi.



De veţi vedea vre-o unu-n suferinţă!

Coboară-te la el cu duioşie!

Fă să-nţeleagă că-i doar o mlădiţă,

Durere-aici şi-n cer o bucurie.



Căci încurând se v-auzi chemarea

La cei care aici au alergat

Atuncea se va pune întrebarea,

O spune-mi? -Pentru cine ai lucrat?



Saturday, January 28, 2006gl