Poezie DIN BOLTA SENINA

DIN BOLTA SENINA



1 Timotei 1:16 „Dar am căpătat îndurare,

pentru ca Isus Hristos să-Şi arate în mine,

cel dintâi, toată îndelunga Lui răbdare,

ca o pildă celor ce ar crede în El, în urmă,

ca să capete viaţa veşnică."

*****

Curgeau lacrimi amare, pline de durere,

În negrul chin al frământărilor grele.

Când nu cunoşteam Soarele Sfânt,

Îmi purtam al temniţei mele mormânt.



Sufletul chinuit, spre lumină tânjea,

Inima spre etern, să zboare voia şi ea.

Eternul Domn cu milă adâncă privea,

Rupea lanţul păcatului, ce mă strângea.



Şi lacrima şi-o prelingea limpede, cerul,

Văzând Luceafărul zdrobit de suferinţă.

Zguduit era din temelie, întreg infernul,

Şarpele viclean, zdrobit de o vie credinţă.



Cu sângele Lui Sfânt, Mielul spăla tăcut,

Păcatul meu, revărsând blânda lumină,

Pe drumul spre veşnicii pentru om făcut.

Înălţată fu credinţa, în flacăra boltei senină.

*****

1 Corint. 6:11 „Şi aşa eraţi unii din voi!

Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi,

aţi fost socotiţi neprihăniţi,

în Numele Domnului Isus Hristos,

şi prin Duhul Dumnezeului nostru."



Amin!