Poezie De dincolo de nouri

De dincolo de nouri, în ţara de lumină!...

Acolo unde nu simţi al trupului dureri;

Nici patima ce arde în trupul cel de tină

Ci-acolo-i nemurirea şi-al cerului splendori.



Acolo-i fericirea cu haina străvezie!...

în purpură şi-n aur toţi sfinţi-s îmbrăcaţi.

Acei ce au băut dintr-un izvor ce-n vie!

Spălaţi în sânge sfânt ajuns-au ei salvaţi.



Am mers şi eu cu gându la locul căpăţâni,

Acolo unde Domnul ca jertfă a fost pus.

Şi am găsit acolo o urmă a fântâni .

Din dragostea Lui sfânt, ce pân' la noi a curs.



Sunt veacuri de atuncea, trecute în abis,

Dar urma celui Sfânt rămâne pentru veci.

Cât timp mai este-n tine un suflet neânvins!

Grăbeştete la cruce, să poţi spre cer să mergi.



Cât timp mai este harul în lume revărsat.

Şi sângele lui Crist’ mai curge pentru noi!

Mai este o salvare, la omul vinovat.

Întoarcete la Domnul, din lumea de nevoi!



Priveşte la Golgota, la locul căpăţâni,

Acolo, Domnul vieţi, muri-ta pentru om.

Şi vei zbura de-aici pe razele lumini!...

În ţara mult dorită vei fi cu al tău Domn.



Vom trece noi atuncea din lumea muritoare!

La locul unde Domnu Tronează ca-mpărat.

Şi vom trăi cu El acolo în splendoare!

Îi vom cânta întruna, pentru căci ne-a salvat.



Suntem ai Lui pe veci , născuţi dintr-o iubire.

Spălaţi în sânge sfânt ce-a curs de pe calvar

Avem un loc în ceruri, un loc în fericire;

Căci Salvatorul nostru ne-a dat viaţă-n dar.

2/14/2008gl