Poezie Sens Unic

Din clipa când ne naştem pe pământ

Intrăm noi într-o luptă-n verşunată

Fără vre-o şansă de a schimba un gând

S-au să uităm trecutul dintr-o dată.



Aşa umblăm mereu pe-acest pământ

Printr-un mister de noi necunoscut!

Dar ştim un lucru, căci Acel cei sfânt

El este-Acel care ne-a conceput.



Când noi te-am întristat Tu ne-ai iubit

Şi ne-ai cules din lumea ce-a perdută,

Un viitor o Doamne-ai pregătit

Ne-ai aşezat pe calea Ta ce-a sfântă.



Ştergând trecutul nostru-n tunecos!

Şi urmele ce-adânc au fost înfipte;

În fiinţa unui om cei păcătos.

Dar noi prin Tine am biruit în toate.



O, -de-am putea întoarce ani vieţi!

La timpul de copil şi de adult,

Să-ncepem de acuma drumul dreptăţi

Şi să schimbăm tot ce n a fost plăcut.



Dar viaţa pe pământ are un sens

Mergând doar înainte tot mereu;

Atenţie! Pe drumul mai intens...

Să nu ne rătăcim când este greu.



De şii un singur sens pe drumul vieţi

Cărării sunt multe şi-s ramificate!

Nu toate duc acol’ la pomul vieţi

Nu toate te va scoate de la moarte..



Aşa-a fost când veni-ta Domnul vieţi

Pe-acest pământ în lumea păcătoasă;

El a luat un drum al suferinţei

Şi a murit s-avem şi noi o şansă.



Iar moartea lui avu-ta scopul tainic

Ca să salveze-o omenire-ntreagă

Nimeni în univers nu a fost vrednic

Să moară pentru o fiinţă dragă .



Prin labirintul lumi-s multe căi

Dar nu sunt toate care urcă -n sus;

Întoarcete pe-al cerului cărări

Urmează-i paşi Domnului Isus.



De două mii de ani se văd tot urme

Al sângelui care pe cruce-a curs.

De vei călca mereu pe a lui urme

Cu siguranţă vei ajunge sus.



Chiar dacă-i greu aicea pe pământ

În ceruri, o să uiţi de suferinţă;

Şi vei trăi cu-Acel ce-I veşnic sfânt..

Cu Dumnezeu avea-vei biruinţă



4/5/2004gl