Poezie PĂMÂNTUL

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 70
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/17079-p-m-ntul]PĂMÂNTUL[/url]





Pământ ce acaparezi cu mâini gigante!

Chiar tot ce poţi în tine să cuprinzi

Noi sufletul nu-ţi dăm, de el n-ai parte,

Căci noi suntem cereşti, nu muribunzi;



Din Dumnezeu primit-am noi suflare...

Atunci când pe pământ fost-am creaţi.

Şi am intrat în planul de lucrare,

De Sculptorul divin fiind modelaţi.



La Glasul Lui şi tu luat-ai fiinţă.

Tea-mpodobit aşa ca pe-o mireasă.

A poruncit şi te-ai umplut de viaţă.

Cu frumuseţi de flori, ca de mătasă.



Ascunzi în tine bogăţii de preţ!...

Pe toate le cuprinzi în braţul tău,

--Cu-argint şi aur, -- poţi să faci negoţ!

Dar ce-i în om, este din Dumnezeu.



Se va sfârşi cu tine aici o dată,

Căci Creatorul, va transforma totul!

Va face iar o lume minunată...

El va schimba şi cerul şi pământul...



În lumea nouă care o să vină

Va fi o pace sfântă pe deplin.

Căci Dumnezeu va fi sfânta lumină.

Pământul nou va fi un loc divin.



Cel rău va fi legat pentru o vreme,

Cu lanţuri, în adâncuri ferecat !

Căci Dumnezeu, are putere-n lume.

Şi numai El e Domn şi Împărat.



Iar noi prin fiul Lui avem viaţă

În planul lui de mântuire suntem;

Şi-o dată sus în marea dimineaţă

Cu sfinţi Lui o să ne bucurăm.



Vom fi cu Domnul în splendori divine,

Chemaţi de El la masa cea bogată!

Încununaţi vom fi Doamne de Tine

Acolo sus în ţara minunată.



Ai modelat Stăpâne o creatură

Ce-ai pus în noi că ne iubeşti atât?

Ne-ai prelucrat după a Ta făptură

Şi pentru noi cerul l-ai părăsit.



Ce nobilă-i lucrarea Ta, şi mare.

- Cu ce-am fost eu o Doamne mai preţ?

Căci mai salvat din lumea muritoare,

Şi mai întors din drumul meu răzleţ.



Mai aşezat Tu lângă îngerii Tată

Să cânt, şi să te văd o veşnicie;

S-aud eu vocea sfântă minunată,

În slava Ta mai pus în bucurie.



Cu Tine Doamne-n marea străucire,

Voi fi pe veci în lumea de zmarald;

Chiar dacă lutul e pentru peire,

Duhul e-al Tău, Tu Doamne ni-l-ai dat.



Aşa cum zboară porumbei-n stoluri,

Aşa vom merge noi spre veşnicie,

Căci sufletul doreşte-acele locuri

Din Dumnezeu El are obârşie.



Şi tot aşa cuprinde-n el pământul,

Tot ce mai poate aduna de jos

Iar cei aleşi vor îmbrăca veşmântul

Acol’ vom fi la nunta lui Hristos.

01/11/2003gl











SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie PĂMÂNTUL | Salvatorul.ro
meniu prim
Mai presus de toate, să aveți o dragoste fierbinte unii pentru alții, căci dragostea acoperă o sumedenie de păcate. ( 1 Petru 4:8 )