Poezie Casa Domnului (2)

Aşa cum Solomon cu ani în urmă

A construit un templu pentru Tine,

Iar Tu Te-ai coborât, Tată, din ceruri

Să cercetezi poporul din vechime,



Şi noi îţi cerem îdurare Doamne

Pentru locaşu-acesta de-nchinare;

Coboară-ţi îndurările divine

Şi toarnă azi o binecuvântare



Un grup de oameni curăţaţi de Tine

Şi înoiţi prin sângele-Ţi divin

S-au adunat în glas de rugăciune

O, Te rugăm sfinţeşte-I pe deplin.



Noi suntem lutul frământat de Tatăl

Şi mântuiţi de Fiul prin jertfire.

Coboară azi din cerul sfânt Tu harul

Şi umple locul cu-a Ta strălucire



Să laşi puterea Ta să umple cortul

Ca şi atunci la ziua cincizecime,

O vino şi aprinde Doamne dorul

Ca să fim gata de-a pleca la Tine



Iar toţi care Te vor căuta Stăpâne

În locu-acesta sfânt de Închinare

Nu-ntârzia să Te arăţi, o, Doamne,

Ci fă să Te cuoască fiecare.



Când cei bolnai, aicea, vor intra

În casa aceasta sfântă de-chinare,

Tu să cobori din cer puterea Ta

Şi toţi să simtă Binecuvântare



Mi-aduc aminte când mereu umbla-I

Cu ucenicii Tăi pe-acest pământ,

Doar un cuvânt din gură când scotea-I,

Bolnavii se şi ridicau strigând.



Când vor veni cei păcătoşi la Tine,

Aici, în locul sfânt de închinare

Ridică-i Tu din locul cu ruine

Şii fă să aibă parte de salvare



De se vor plânge unul despre altul,

O, Fă dreptate între ei, o, Doamne

Şi nu ne pedepsi când vezi păcatul

Ci-ndură-Te şi iartăne Stăpâne.



Căci Ai venit aici să mântuieşti

Pe noi şi toţi acei perduţi în lume

Prin moartea Ta viaţă dăruieş-Ti

La cei ce se întorc cu drag la Tine.



Când doi veni-vor pentru cununie,

Să-ncheie legământ pe toată viaţa

O leagă-i Tu o Doamne pe vecie

Şi fă să-şi ţină ei făgăduinţa



Iar când în locul Tău de închinare

Vor fi aduşi copiii nou născuţi

Întinde-Ţi, Doamne, Mâna cu-ndurare

Binecuvântă-i, pe acei micuţi.



Fă, Doamne-aici, la noi în adunare,

Minuni şi semne de a se vedea!

Şi al Tău vânt ce-adie cu alinare

Să-l simtă toţi ce vor prezenţa Ta.



Nimic deosebit nu vrem o Doamne

Doar să ne faci să fim ai Tăi, copiii

Şi din locaşul Tău de -nchinăciune

La ceruri să zburăm spre veşniciii



Să fim legaţi în dragoste, o Doamne

Să ne uneşti prin sângele-Ţi divin

Şi lasă ploia Duhului Stăpâne

Ca să ne umple cu un har deplin.



Şi-o veşnicie-ntreagă noi vom fi,

Acolo sus în patria divină

Iar Solomon atunci ne va vorbi

Din harphă David va cânta-nlumină.



Acolo vom cânta cu Heruvimii

Şi toţi acei ce-L laudă pe Miel

Acolo vom vedea noi Serafimii

Şi ne vom bucura acolo –n cer.



10 septembrie, 2002 GL