Poezie Cuvântul Vieţi

De vrei ca să-nţelegi scriptura

Să n-o citeşti numai cu gura

Ci pe genunchi iubite frate

Să o citeşti, că-i sfânta carte.



Citeşte-o tu prin Duhul Sfânt

Ca să trăieşti pe-acest pământ

Şi-atunci vei înţelege totul

Căci Dumnezeu iubeşte omul.



În ea găsi-vei începutul,

Nemuritorul, Nevăzutul,

E-o carte care ne descrie

Cum viaţa pe pământ se-ncheie.



E o fereastră către cer;

Dacă priveşti îl vezi pe Miel,

În ea îl vezi pe cel bolnav,

Pe cel lipsit, pe cel firav.



E-o lege de Dumnezeu dată;

Jos pe pământ în lumea toată,

Să ne înveţe cei jertfirea;

Care ne-aduce mîntuirea.



În ea găsim scrisoarea sfântă;

Scrisă de Pavel, ce cuvântă,

Şi azi răsună a lui voce!

Strigând în adunarea rece.



Să fii în clocot dacă vrei

Ca să trăieşti în veşnici,

Şi să-l iubeşti pe Dumnezeu

Aşa ajungi la fiul Său.



Bolnavii primesc vindecare,

Iar întristaţi mângîere.

Ea-l reprezintă pe Cristos;

Citeşte-o căci e de folos.



În biblie găseşti salvare,

copiii binecuvintare;

Iar pentru-acei ce se unesc,

În căznicie, se-nvoiesc;



În cartea sfântă ei găsi-vor

O îndrumare dacă vor.

Căci dragostea din cer ea vine,

Trimisă de Cristos în lume.



De ai ajuns la sfânta carte,

Vezi s-o citeşti o scumpe frate;

Dar să nu cauţi să scoţi din ea!

S-o uşurezi precum ai vrea.



Nici să adaugi nu căuta,

Ca să o faci tu cât mai grea!

Ca cei di jur să nu o poată

S-o împlinească ei pe toată.



Până şi tu să te-ncâlceşti;

Când prin scriptură răscoleşti.

Căci ea a fost verificată,

Şi de Stăpân e aprobată.



Este o hartă-aici în lume,

Pentru acei perduţi ca tine.

În ea tu poţi găsi locaşul,

În ea găsi-vei şi făgaşul.



E hrană pentru cel flămând

Şi apă pentru însetat,

Iar toţi acei ce-au oboist;

Odihnă în ea au găsit.



Ea ne vorbeşte despre o lume!

Unde nu vor mai fi suspine;

Şi despre-un cer care nu-l vezi

Decât atunci când meditezi.



Acolo-i Cel ce-a creiat omul.

Şi-a întocmit apoi edenul

Iar slava lui e-aşa de mare,

Te-ar spulbera cu a lui privire.



El l-a trimis pe Fiul Său

Să-mbrace trup ca şi al tău.

Prin El avem comunicarea;

Şi tot prin El avem salvarea.



El a venit aici la moarte

Ca să ne ierte de păcate;

Şi-a înviat a treia zi,

Prin moartea Lui vom birui.



Acum El locueşte în ceruri;

Unde un loc nea pregătit.

Vom fi cu El şi noi de-apururi

Vom fi cu-Acel ce ne-a iubit



Dar până atunci urmează-i sfatul.

Şi nu îndepărta cuvântul.

Căci prin cuvânt a creat lumea

Şi tot prin El ne v-a lua.



11/30/02gl