Poezie Sfârşitul

Pământul ferbe-n adâncime

Popoarele sunt gata să se-adune!

Se-apropie sfârşitul cu viteză

Şi toate se grăbesc pe metereză.



Soarele aleargă parcă mai grăbit

Pământul e cu totul mai zorit

Iar zilele se scurg înspre amurg,

Şi nopţile pe urma lor se duc.



Ceasul se-nvârte cu viteza infinit

Lamele ies complect din circuit;

Mugeşte fiara-n câmp ca speriată,

Sfârşitul prevesteşte deodată.



O voce parcă sună de departe

Iată-L că vine ş-aducând o carte.

În ea sunt scrise faptele cu care,

Va condamna şi va trimite la pierzare.



Pietrele atunci martore-aici vor fi

C-ai auzit de Cel ce va veni!

Nu vei putea nega că n-ai ştiut

Pământul de sub tine te-a cerut.



Mormintele atunci se vor deschide

Şi vor striga aceia din morminte!

Cei din Ninive ce s-au pocăit

Iar Tatăl, de pedeapsă i-a ferit.



Cuiul din grindă fi-va mărturie

Căci ai respins odată apa vie,

Drumul pe care umbli zi de zi

Atuncea despre tine va vorbi.



Apa pe care o bei şi-ţi place gustul

Va zice la-i respins pe Salvatorul!

Şi tot ce ai adunat jos pe pământ

Va fi-n potriva ta, când va veni Cel Sfânt.



Mai e puţin, o clipa o să mai treacă

Sfârşitul va veni cu judecat[!

Trezeştete din adormirea de păcat

Şi vino să-l cunoşti pe cel Prea-nalt.



Sus la-nalţime, soarele şi luna,

Curând se vor retrage câte una!

Iar ochii cei luminătorii pe cer

Eii vor intra, în ascunzişurile lor.



Căci prin cuvânt toate au fost create

Şi tot aşa vor fi şi transformate.

Acel ce-n toate este Creatorul,

Curând tot El va fi Judecatorul.



Iubite prieten frate de credinţă

Cu Domnul de te-mpaci ai biruinţă;

Căci mâine nu mai ştii de vei putea

Azi vino şi primeşte-i mântuirea!



Căci mâine poate Domnul va veni

Morţi atunci afară vor ieşi

Şi toţi uniţi în cânt de sărbătoare

Vor lua zborul înspre marea adunare.



Cetatea sfântă fi-va pregătită

În cer vom fi cu îngerii cei cântă

Cu toţi acei ce vin de pe pământ

Acol’, vom lăuda pe Domnul Sfânt.



Întinderea acelei ţări e nesfârşită

Fiinţa-n duh, va fi acolo cunoscută

Şi ne vom veseli cu Cel Prea-nalt

Ce stă pe tron ca mare Împărat.



Vino la El, e ultima chemare

De vrei ca să ajungi în nemurire

Căci mâine va fi poate prea tâziu

Întoarcete la Salvatorul tău.



Şi-atuncea vei trăi Eternitatea

Vei înţelege acol’ ce-i libertatea

Când vei intra la marea sărbătoare

Te vei plimba acolo în splendoare



Vei fi chemat de Dumnezeu pe nume

Vino acasă fiu perdut din lume

Şi vei umbla pe străzi de diamante

Vei locui în splendori minunate.



3/18/2003gl