Poezie Florile de Crin

Crescut-am printre florile de crini

Fiind şi eu o floare-nmiresmată!

Plantată sunt pe-al ceruului grădini

Şi port cu mine O lume prea-înaltă.



Am fost plantată chiar de Grădinar.

Ce mă-ngrişeşte cu mare tandreţe!

Mă curăţeşte de orce lăstar

Ce vrea s-o ia pe căile răzleţe.



El e iubirea dragostei dintâi!

Pe care-o port în peptul meu mereu

El, e la patul meu, la căpătâi,

Şi-mi spune, c-a murit în locul meu.



El, m-a creat atât de minunată

Şi a dechis în mine un izor.

E un izvor al dragostei curată

Ce curge pentru-al meu Mântuitor.



Iar ochii Lui, sunt ca şi două stele,

Ce strălucesc în clipa înserări!

Pătrunde-adânc în rostul vieţi mele,

Mă umple-apoi, cu razele iubiri!



El îmi vorbeşte-ntruna de iubire

Şi de o nuntă care o să vină!

A coborât din cer din strălucire

Să-mi pună El inelul Lui pe mână!



M-am logodit, şi-aştept cu nerăbdare!

O zi în care iar ne vom vedea!

Şi împreună vom zbura spre soare;

În ţara unde ne vom bucura.



O ce frumos este iubitul meu;

E mai frumos ca cedri din Liban.

Privesc la EL şi-mi umple pieptul meu

Cu dorul după noul Canaan.



Iubitul meu e dintr-o altă lume

Ce-i dincolo de-acesta orizont;

El tot mereu în inimă îmi spune!

Căci ne vom întâlni cât de curând.



Şi-acum iubirea mea, ce-a dintre stele!

Din care curg izvoare nencetat.

Revarsă-ţi apa dragostei la vale,

Să pot gusta eu haru-ţi minunat.



Cu Tine vreau să fiu eu veşnicia

Purtând pe cap al cerului cununi.

Şi împreună ne vom bucura

Nedespărţiţi, uitând de-aceste lumi.



Doresc să fiu Isus la pieptul Tău

Să pot să-ţi spun ce mult eu te iubesc!

Mă-nalţ spre cer pe-un arc de curcubeu

Căci veşnic vreau cu Tine să trăiesc.



1/23/2006 8:05:56 AM gl