Poezie RUGA(CIUNE)

Lumina se stinge-n amurg

Si moare in bezna adanca;

Si-n viata clipe se scurg...

Dar pasii imi stau sus pe Stanca!



Privirea, setoasa imi este

Cand fata-mi se-ndreapta in sus:

Asteapta de-acolo o veste,

Asteapta sa vina Isus!



O, vino Tu Doamne Isuse!

Caci Tu risipesti indoiala;

In ganduri de doruri rapuse,

Strecori, da, strecori primavara!



In lumea aceasta straina,

-Ce-odata si-odata va trece-

Faclie imi esti si Lumina,

Caldura, in trupul meu rece.



Ajuta-ma Doamne,sa fiu

Din Tine un strop de iubire,

Ca-n mine, vazandu-Te viu,

Si altii sa-si vina in fire.





Ajuta-ma Doamne,sa ard

In focul dragostei Tale.

Un mir fa din mine, de nard,

Sa-ti ung ale Tale picioare.



Priveste-ma Doamne cu har,

Atunci cand greseala m-apasa;

Si fa-ma ispite sa sar

In drumul spre cer si spre casa.



La cine sa plec si sa fug,

In dar ca sa capat iertarea?

Doar Tu, pentru mine esti Rug,

Prin Tine zaresc iar cararea.



Primeste-ma Doamne cum sunt,

Fiinta Tu mi-o sfinteste.

Framanta-ma Tu ca un lut,

Faptura cea noua-mi zideste.



Sa fiu pe pamant, doar un vas

De doruri si ganduri nespuse;

Si-ntruna sa strige-al meu glas:

"O, vino Tu, Doamne Isuse!"