Poezie Ca un Paianjen

Noi trecem printr-o lume păcătoasă

Ce-mprăştie din praful ei murdar;

E-o moară veche care sfarmă piatră

Şi-apasă jugul până la Calvar.



El tot mai mult aicea se întinde

Ca ura, peste-un suflet iubitor ;

O lume-ntreagă încearcă a CUPRINDE

Ca un paianjen stând la un pridvor.



De mii de ani tot ţese încontinu...

La pânza lui ce-a bine prelucrată,

Şi stă la pândă cum să prindă omu’

Să piardă veşnicia dintro-dată..



Vicleanul şarpe din grădina sfântă

Ce la femeie, o dată ia şoptit,

El şi acum mereu tot stă la pândă

Să prindă omul, pe nepregătit....



Acel ce-a fost odată în lumină

Luceafărul ce-a fost strălucitor.

Din cer căzut! El lumea o-nvenină

Ştiind cei sus în ţara zorilor.



El vrea să ducă mulţi la rătăcire

Să-mprăştie din praful lui murdar,

Să ea cu el mai mulţi pentru peire

Căutând să-i scoată chiar de la altar.



O ceaţă de păcat el înteţeşte

Să-acopere şi raza de lumină

Să-l vadă pe creştin cum rătăceşte

Şi să îl prindă-n cursa, ce-nvenină.



Zadarnic noi am vrea să ne ascundem!

De tot cei rău aici şi păcătos,

Căci printre ei o Doamnei noi umblăm

Demulteori noi coborâm în jos.



Zadarnic noi luptăm din răsputeri

Ca să ieşim din cursa celui rău,

De nu vene-ai aici să ne răscumperi

Am fi căzut de tot din braţul Tău.



Dar Tu ai venit din slăvile senine

- Ai îmbrăcat un trup de chin şi-amar;

Să simţi durera, Doamne ca şi mine,

Păcatul meu l-ai dus pân’ la Calvar.



O, te rugăm mai vino încă o dată

Şi scutură tu praful de pe noi;

Iar dacă vezi vreo haină mai pătată

Spalo în sânge, fă-ne iarăşi noi.



Îmbracăne o Doamne-n in subţire

Şi dăne astăzi haina mântuiri;

Iar până vom ajunge-n strălucire

Îmbracăne-n mantaua izbăviri.



Căci pelegrini suntem aici Stăpâne

Călătorind spre ţara ce-a de sus,

Dacă n-ai fi cu noi aici în lume

Am fi perdut noi urma Ta Isus.



Mereu păcatu-aicea se întinde

Căutând să schimbe Tată planul Tău.

De fiul Tău n-ar fi venit Părinte

Noi am fi prinşi în pânza celui rău



Îţi mulţumesc Isus căci ne-ai iertat

Tu haina ne-ai spălat cu-al Tău sânge.

Ne-ai curăţat de omul întinat

Când ai murit acolo sus pe cruce.



Făcut-ai Doamne pentru noi lumină

Să nu mai rătăcim pe-acest pământ,

Ne înălţăm spre ţara cea divină

Spre locul cel mai minunat şi sfânt.