Poezie Iartă-mă (1)

Iartă-mi Doamne gîndul, cînd nu-Ți dă ascultare

Iartă-mi Doamne glasul, cînd Te strigă tare.

Cînd stau în privegheri, și sper la mîngîiere,

Ajută-mă Isuse, și dă-mi atunci putere.



Iartă-mi Doamne ochiul, cînd privește în negură,

Iartă-mi Doamne mîna, cînd ia de la cei răi.

Nu mă lăsa Isuse, să fiu în neveghere

Și-n clipa cea de taină, tu dă-mi atunci puteri.



Iartă-mi Doamne inima, cînd nu Ți se supune,

Întoarce-mi Tu privirea, doar spre al Tău Cuvînt.

Și-n clipa cea de slăbiciuni, Tu ajută-mă Isuse

Și dă-mi atunci putere, să fiu găsit în rugăciuni.



Iartă-mi sufletul Isuse, cînd cade-n umbra nopții

Și-ajută-mă Isuse, să nu mă-abat din drum.

Să fiu un vas de cinste, să pot ierta vrăjmașul,

Și-n orice clipă Doamne, Ție să mă supun.