Poezie FLUTURI

Printre pomi si rauri plate,

Prin hatisuri si prin spini,

Au trecut, iubite frate,

Din timpuri indepartate,

O cohorta de crestini.



Si au mers in rand cu anii,

Peste tot, doar prigoniti.

Pentru toti, erau golanii,

Erau ratacitii, fanii

Celor ce-au fost rastigniti.



Multi crestini de la-nceputuri,

In alta lume s-au dus!

Dintr-o epoca de scuturi

Pana azi, ca niste fluturi,

Au zburat catre Isus.



Zboara lin, zboara lin,

Zboara, fluturas crestin!

Dute-n sus, dute-n sus,

Acolo unde-i Isus!



Azi, crestini din lumea mare,

Tot mai rar privesc spre cer;

Nu mai vad in el o floare,

Nu mai simt caldura-n Soare

Si, in suflete au ger!



Tot mai greu si tot mai rar,

Cate unul se trezeste

Si primeste viata-n dar,

Prin maretul, bunul Har

Al lui Isus, ce-l pazeste.



Dar tu, frate-al meu iubit,

Nu sta amortit sa mori!

Lasa-te sa fii privit

De Isus, cel rastignit;

Si fii fluture, sa zbori!



Zboara frate, zboara frate,

Du-te catre libertate!

Fii crestin, fii crestin!

Du-te la Isus senin!