Poezie COPIILOR MEI (1)

COPIILOR MEI



Prov.14.1."Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa,

iar femeia nebună o dărâmă cu însă-şi mâinile ei."



Iertaţi-mă copiii, că n-am fost o mamă bună,

C-adesea am greşit, v-am făcut să suferiţi.

Domnul ştie c-am vrut să fiu o mamă bună,

Am vrut să fac cei bine şi să fiţi fericiţi.

Am greşit adeseori din neştiinţă, câte-odată

Poate nu m-am rugat destul, sau n-am vegheat.

Sunt vinovată! N-am fost mamă înţeleaptă!

De multe ori v-am rănit şi v-am supărat.

Şi tare rău îmi pare, că v-am întristat.



Doamne! Dă-mi Te rog azi, înţelepciunea,

Învaţă-mă să fiu o mamă după voia Ta,

Ajută-mă şi dă-mi putere să pot veghea,

Să mă-ngrijesc de copii, după voia Ta.

Păzeşte-ne de vrăjmaşul care ne vânează

Şi răcneşte ca un leu, pregătit să ne înghită.

Îmi pun nădejdea în Tine, ţine-mă trează,

Ia aminte la rugăciunea mea cu stăruinţă,

Măreşte Doamne-n mine, a mea credinţă.



Vă îndemn copii să ascultaţi sfatul de-ndată,

Înţelepciunea, întâi, e teama de Domnul,

Pe calea dreaptă merge o inima înţeleaptă,

Luaţi seama bine, urmaţi-L pe Domnul!

Nu respinge-ţi învăţătura niciodată,

Primiţi sfatul, că-i candelă ce luminează,

Şi mustrarea primiţ-o de fiecare dată,

Ca să aveţi mintea întotdeauna trează,

O bună călăuză ce viaţa v-o păstrează.



Domnul este răscumpărătorul nostru,

Îndelung răbdător, Păstorul cel bun.

Îngrijiţi mereu să fie-n orizontul vostru

Urmaţi-i paşii, că-i singurul drum.

Mântuirea ni-e dată de neprihănirea Lui,

El este Calea, Adevărul şi Viaţa!

În jertfa pe cruce ne-a dăruit iubirea Lui

Prin învierea din care, triumfă dimineaţa

Cu zorii ce se ridică-n veşnica Împărăţie.

Slăviţi Numele Lui, aici şi-n veşnicie.



AMIN!