Poezie Prin lupta vieţii...

Prin lupta vieţii...



Prin lupta vieţii, m-ai purtat

Sub ocrotirea Ta cea sfântă,

Şi de-am căzut, m-ai ridicat

În dragostea, mare şi multă.



În desnădejde când am fost

Şi planuri nu mi se-mplineau,

Când cugetam că-s fără rost

Îngeri cei buni mă mângâiau.



Şi în continua lor consolare

Vorbiri de glasuri omeneşti,

Înţelegeam dragostea mare

Şi că aproape Doamne eşti.



Că Tu nu părăseşti nicicând

Pe-acel cu sufletul... mâhnit,

Când lacrimi sincere curgând

Spuneau c-aşa eşti de dorit!



Astfel vegheata-i, neîncetat

Asupra mea dându-mi curaj,

Că-n lupta vieţii, nu-i de stat

Pe-ale ei valuri, nu-i marcaj.



Cu ochii minţii, spre cer sus

La Tine Doamne am strigat,

Şi-n inima-mi, în jale-ai pus,

Speranţa-n jertfă că-s salvat.



Flavius Laurian Duverna

19 anuarie 2008