Poezie FERESTE-TE SA FACI RAU!

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 124
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/17323-fereste-te-sa-faci-rau]FERESTE-TE SA FACI RAU![/url]

FERESTE-TE SA FACI RAU



Iov.36.21 „ Fereşte-te să faci rău,

căci suferinţa te-ndeamnă la rău"



Dă-mi putere Doamne, să nu fac rău,

Când suferinţa mă-ndeamnă la rău.

Dă-mi mângâiere să-mi aline durerea,

Doamne Tu şti, suferinţa cât e de grea..



Întăreşte-mi inima, să nu se frângă,

Să nu zică vrăjmaşul că m-a biruit,

Durerea a făcut des inima să plângă,

Doamne Tu şti, câte lovituri a primit.



Isus îndură-Te, s-a dezlănţuit furia urii,

Fără motiv s-a aprins focul mândriei,

Trufia cuprinsă de fierbinţeala temperaturii

Nu are nici o măsură, dă frâu liber mâniei.



Nu pricep ce dezlănţuie furia aşa deodată,

Doamne îndură-Te de mine, fă-mă înţeleaptă.

Nu lăsa suferinţa aceasta să lovească niciodată.

Doamne, inima mea, ajutorul Tău, îl aşteaptă.



Când nedreptatea avidă, se năpusteşte

Şi-mi toarnă otrava amărăciunii-n suflet,

Ţine-mă cu mână tare, mă ocroteşte,

Să nu rătăcească Calea, al meu umblet.



Măreşte-mi credinţa să nu mă clatin,

Să nu las răul să mă subjuge-n suferinţă,

Să pot da iubire şi când primesc venin.

Măreşte Doamne-n mine, a mea credinţă.



Am încredere, Doamne, în bunătatea ta,

Nădăjduiesc în Tine, eşti mântuirea mea.

Pe patul suferinţei ştiu că nu mă vei uita,

Nu vei lăsa, să mă copleşească, durerea.



Binecuvântat să fi Domnul mântuirii mele!

Dă-mi lumina Ta, să mă călăuzească,

După îndurarea Ta, şterge păcatele mele

Şi dă-mi Doamne o fire Dumnezeiască.



Amin!

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie FERESTE-TE SA FACI RAU! | Salvatorul.ro
meniu prim
Doamne, către Tine strig. Stânca mea! Nu rămâne surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se pogoară în groapă. ( Psalmii 28:1 )