Poezie Aştept...

În vremi de necaz şi încercare,

Spre Tine nădejdea-mi îndrept

Cerând părintească-ndurare –

Te laud, Te slăvesc şi aştept...



În urmă sunt ani de suspine

Şi alţii de-or fi, îi aştept,

Cerând să Te-nduri şi de mine –

Mă rog, mă încred şi aştept...



Arat-am pe câmp cu plugarii

Şi roade s-adun este drept,

Dar până vor creşte lăstarii –

Mai ar, mai seamăn şi aştept...



Am pus în negoţ toţi talanţii

Spre-a fi acel rob înţelept.

Răsplata aici o iau alţii –

Eu tac, investesc şi aştept...



În luptă-am spus „nu” laşităţii

Şi n-am decoraţii pe piept,

Dar până în ziua răsplăţii

Mă lupt, mă supun şi aştept...



Căutat-am s-ajut pe oricare –

Şi rău să primesc pe nedrept,

Dar până în ziua cea mare –

Mai dau, mai ajut şi aştept...



Stăpânul m-a pus o lumină,

Pe cei adormiţi să-i deştept.

Şi până când El o să vină –

Eu ard, luminez şi aştept...



De moarte eu n-am să mă sperii,

Căci cred în divinul percept.

Şi până în ziua-nvierii –

Eu dorm, m-odihnesc şi aştept...