Poezie Din mila...

De mila celor care pier departe de-al Tău nume

Tu ai dat tot ce-aveai în cer şi tot ce-aveai în lume!

Ce-aveai acolo-n cer... Şi tot ce-aveai în lume!

De mila celor care pier departe de-al Tău nume.



Tu, Cel prin care s-au făcut toţi aştrii spre a-i conduce,

într-un biet staul Te-ai născut şi ai murit pe-o cruce!

În staul Te-ai născut şi ai murit pe-o cruce ...

Tu, Cel prin care s-au făcut toţi aştrii spre a-i conduce.



Chiar piatra ce Ţi-a fost mormânt era şi ea străină.

Şi n-a mai fost în cer Cuvânt, nici pe pământ Lumină...

Şi n-a mai fost Cuvânt, nici pe pământ Lumină.

Chiar piatra ce Ţi-a fost mormânt era şi ea străină.



Aşa ai vrut Tu să plăteşti, Să cumperi lumea-ntreagă.

Dar Tu pe nimeni nu sileşti, ci laşi pe toţi s-aleagă.

Pe nimeni nu sileşti, ci laşi pe toţi s-aleagă.

Aşa ai vrut Tu să plăteşti, căci Ţi-a fost lumea dragă.