Poezie Mulţumesc lui Dumnezeu

Mulţumesc lui Dumnezeu



Mulţumesc lui Dumnezeu pentru dragostea Sa mare

Ce Şi-a avut împlinirea, prin planul sfânt de salvare,

Când la Golgota în chinuri, în moarte S-a completat

Prin jertfa singurului Său Fiu, ce la cruce-a triumfat,

Vestind astfel lumii-ntregi, din păcat răscumpărare.



El a dus greaua povară, a păcatelor, purtând crucea

Şi-a căzut sub istovire, când urca muntele-atuncea,

Însă, deloc n-a dat înnapoi, şi-a purtat pân-la Calvar

Coroana de spini pe frunte, să dea mântuirea-n dar,

Amintindu-Şi că prim chinuri, viaţa veşnică-aducea.



Mulţumesc lui Dumnezeu, pentrucă din largul lumii

M-a chemat spre mântuire din abisul negru-al humii,

Căci trăind în neştiinţă, viaţa-mi neavând vreun sens

El atunci mi-a demonstrat, că-n jertfire-i un consens,

Şi-n planul de mântuire, sunt salvaţi din foc tăciunii.



Şi-am putut ca să-nţeleg, că-n ordinea sfântă, divină

A fost pace şi-armonie, pân-ce-acel, ce sta-n lumină,

La tronul lui Dumnezeu, Lucifer, a vrut să fie-nălţat,

Mult mai sus... de Creatorul, făcând cel dintâi păcat,

Când s-a sumeţit să-afirme, că-n pretenţii n-are vină.



Mulţumesc lui Dumnezeu, pentrucă din marea luptă

Mihail, a ieşit învingător, iar oştirea de-îngeri ruptă,

Împreună cu Lucifer, din cer... a fost alungată afară

Restabilind din nou pacea, şi-ordinea ca-ntâia oară

Şi nici când şi nici-odată, ea, nu va mai fi întreruptă.



Şi când omul cel creat, în Rai, de ispită a fost învins

Războiul, s-a dus mai departe şi vrăjmăşia s-a-ncins

Pe pământ, între femeie şi şarpe, care, fiind alungat

I s-a spus, că iarăşi omul, va putea, să fie recuperat,

Prin Sămânţa zdrobitoare, prin jertfa-I ce l-a cuprins.



Mulţumesc lui Dumnezeu, pentru sfânta Sa dreptate

Ce la cruce a demonstrat, căci oricât de mari păcate,

Omul le-ar putea comite, prin Sangele Jertfei vărsat

De Providenţa Prea Sfântă, va putea fi-n veci, iertat,

Căci la muntele Calvarului, păcatele-au fost anulate.



Domnul, prin planul de mântuire a salvat creaţiunea

Pusă în marele pericol... de-a nesocoti-Nţelepciunea,

Lui Dumnezeu, Creatorul, ce, de legi S-a înconjurat

Şi, care, susţinea Lucifer, de ce-ar fi de neschimbat?

Dar, în marea controversă, mai sus a fost Raţiunea.



Mulţumesc lui Dumnezeu, pentru-a Lui Neprihănire

Ce-a strălucit peste vremuri prin Planul de Mântuire,

Şi care la-a sa împlinire, când ceasul ceresc a sunat

Taina ascunsă în veşnicii, în corp uman, S-a-ntrupat,

Ca să reîntregească iarăşi totul, întocmai ca la zidire.



Prin Isus, Sămânţa făgăduită, după-a omului cădere

Dumnezeu şi cerul, s-au plecat, să aducă mângâiere,

Lumii întregi care zăcea, în păcat şi prinsă în lanţuri

De-amăgirile idolatre, timp de patruzeci de veacuri,

Zbătându-se în chinuri amare, în necazuri şi durere.



Flavius Laurian Duverna

02 noiembrie 2009