Poezie Ma intorc...

Sa ma intorc de pe drumuri straine

inapoi la pieptul Tau dulce

sa-ti mananc Cuvintele Sfinte

si sa m-adap in priviri de Parinte?





Am colindat poteci zdronturoase

trecatori urate si periculoase,

n-am luat seama la varful sperantei distruse

spre care alergam zdrobit si-ngamfat.





Aminte nu luam la chemarea de-acasa,

nu adoram cereasca mireasma din vatra,

sa stiu de Iubirea ce-ti da fericirea

nici nu doream s-aud de asta vreodata!





Eram sigur ca-s "tare si mare"

avand dreptul s-aleg pe deplin soarta mea,

orice brat incerca a ma-ntoarce

se lovea de-o respingere grea.





Neasteptat,zarii departe o cruce,

mai sus de varful sperantei distruse,

dureri ne-ntelese inima-mi strapunse

un zid de-ntuneric din juru-mi cazuse;





infiorator zgomot prin vai se pierduse

urlet si gemet in ecou se auzii

demonul zvarcolindu-se-n neagra isprava

pierduse...pierduse...pierduse!





Eu ma intorc de pe drumuri straine

catre crucea TA dulce ISUS

ma hranesc cu Cuvantul deplin

sub privirea TA traiesc si ma inchin.