Poezie O mama ce-a lasat in urma...

O mama ce-a lasat in urma...







Dupa o lunga suferinta

Pleca si sora dintre noi

A suportat-o cu credinta,

Privind spre viata de apoi.



Durerea grea cand o rapuse

Rabda si nu se revolta.

Zicea oftand: "Doamne Isuse!"

Apoi in ruga se-afunda.



O vorba de apreciere

Avea, sa spuna orisicui

Uitand parca a ei durere,

Traind spre slava Domnului.



Daca vedea in noi greseala ,

Spunea direct, nu menaja

Pe nimeni, insa la iveala

Tot adevarul il scotea.





Dar n-o spunea ca sa raneasca,

Ci-n dragoste infasura

Tot, ca si in ceilalti sa creasca

Dorinta de-a nu supara



Pe Domnul, cu viata noastra,

Ci de-al iubi, de-a-l asculta.

Pe-oricine-l ajuta sa creasca,

Il ridica, -l-incuraja.



Intotdeauna sfaturi bune

Apropiatilor dadea

Ii invata ca sa adune

Doar ce e bun,-i-mbarbata.



Asa precum stand in lumina

Vezi orice pata pe vesmant

Si in prezenta dansii, lina,

Simteai ca doare un cuvant



Care l-ai spus fara sa cugeti,

Sau vorba nu ti-ai respectat.

Simteai ca trebuie sa cureti

Tot ceea ce te-a intinat.



Si pentru ca numai credinta

Si doar ce-i sfant o-nsufletea,

Crestea si in ceilalti dorinta

Pe Dumnezeu de-al asculta.



O arta binecuvantata

Avea in felul ei de-a fi

In asa fel, ca niciodata

Nepasator nu puteai fi



Fata de Domnul, ce te-ajuta

Si fata de iubirea Sa.

Te motiva sa ai mai multa

Credinta, ca sa poti lupta



Cu greul vietii, cu povara,

Ori cu necazul ce-l aveai.

Simteai ca vine primavara,

Prin orice aspre ierni treceai.



A fost un stalp de rezistenta

-N familie, in casa sa,

Dar si-un exemplu de credinta

Pentru toata biserica.



Casa i-a fost mereu deschisa,

Cu drag pe oaspeti ii primea;

Lucrarea ei ramane scrisa

La Dumnezeu, in casa Sa.



Iar Domnul ii va da rasplata

Si ca si Dorca, va-nvia.

In tara binecuvantata

Cu Domnul, pentru veci va sta.



Multi dintre cei ce sunt de fata

Vor pastra amintirea ei

Ca pe-o senina dimineata,

O-ntruchipare-a dragostei



De frati, dar si de adunare,

De tot ce-i drept si-adevarat.

De-aceea, azi, pe toti ne doare

Ca sora noastra a plecat.



O mama ce-a lasat in urma

Copii destoinici, deosebiti,

Dar si-a dorit ca-n sfanta turma

A Domnului Isus sa fiti,



Copii ai ei! Stim ce durere

Aveti, ca mama nu mai e.

Dar Domnul va va da putere

Ca sa vedeti mai limpede



Ca drumul marii ei credinte

E-un drum ce trebuie urmat.

Domnul va dea sfinte dorinte

De a-l urma ne-ntarziat.



Ajuta-i, Doamne, si nepotii

Sa creada-n Domnu-Isus si ei

Ca sa se bucure cu totii,

Sa fie in prezenta ei



Cand va veni odata clipa

Plecarii, caci toti vom pleca!

Ajuta-i, Doamne, sub aripa

Ocrotitoare,-a Ta sa stea.



Sa creada in Mantuitorul,

In jertfa Sa de pe calvar

Caci El ne iarta tot trecutul

Si mantuire ne da-n dar.



De-aceea a murit pe cruce

Domnul Isus, pe Golgota

Celor ce cred, iertare-aduce

Fa, Doamne, cu noi toti asa!



24 oct. 2009