Poezie Neveghere

Din marginea gropii mai e doar un pas

Până în clipa căderii în hău,

Auzi sunet trist, ferăstrău

Ce taie copacul în vânturi rămas.



Mai e doar un pas şi dacă-i făcut,

Oare cerul priveşte, aşteaptă o clipă?

Rămâne-va veşnic un semn pe aripă

Stropul de sânge-n genune căzut?



Simţi în cădere o groază de vid,

Lovind fundul gropii, o mână spre cer...

Contuzie, hematom, un trup amorţit



Cineva îl ridică, prinzându-te, avid

Să-ţi dea o nouă viaţă, ieşit din efemer

Încerci treaptă cu treaptă să urci înspre zenit.