Poezie lacrimă pentru un prieten...

n-am fost acolo

la timp ca să strig,

ferește ! vine și dă peste tine

viața, e ca o fiară,

fugi, astăzi ești pradă...

și chiar de-aș fi fost

animalica frumusețe a vieții

ademenește oricum

cu pasiunea, ah

cum nu am putut opri amăgirea

beției de-o clipă

cum nu am putut, prietene drag !



*



viața, cămătăreasă

doldora de iluzii lucioase

vândute pe datorie celor ce ard

în pasiuni

într-un târziu, într-un devreme

vine și cere, vine și ia

ce e al ei, cu dobândă,

suntem datornici vânduți

și vine scadența

plătim

clipa în care am cumpărat cu o avere

nimic.



*

căzută din Templu

o piatră se sfarmă

timpul și vântul

o risipesc

în pulberea lumii.