Poezie = MAMA=

Oriunde vei merge ori cit de departe

Orice sa muncesti, si oricat

LA poarta doruri iti vor bate

Un dor arzator si, un gind.



E dorul, acela de mama ,

Ce-n anii tai mici te-a crescut

Sfioasa, cu grija si teama;

Ti-a fost mangaiere si scut!



E mama! sublima fiinta ;

Ce noapte de noapte-a vegheat,

La boala si grea suferinta

EA LACRIMI IN NOAPTE-A VARSAT.



Vin ginduri atitea sa-nsire

Noiane intregi de-amintiri;

Lasand fiecare-n simtire,

Amprenta curatei iubiri.



Mi-apare si-acuma in minte,

Tabloul cind mama sfios ;

Deschidea Scripturile sfinte

Si falnic citea de Hristos!



Era cea mai scumpa povata!

Aleasa pentru copilul sau,

S-o poarte cu grija in viata;

Cand anii veni-vor mai grei.



Vorbea de iubirea cea mare

De jerfa sfinta a Lui Isus!

De viata cea fara moarte ,

De lacrimile lui Isus.



Mia dat atitea povete

Cum sa-l urmez pe ISUS

Dar lumea asta inselatoare

Din calea cea sfinta m-a smuls.



N-am asculat a ei povata

Nici sfaturile ce mi-a spus

Dar suferit-am pentru ele

Pe patul mortii am ajuns.



Si ani intregi de -ntunecime

Mi-au bantuit viata mea

Dar el ISUS,BUNUL, PREA SFINTUL

S-A INDURAT A MA IERTA.



ACUM NE bucuram cu toti ,

In casa Domnului ISUS,

PARINTI ,FRATI ,NEPOTI

CU TOTI II MULTUMIM LUI, LA ISUS!



Pluteste-n aer o dorinta

Aceasta e dorinta mea

Sa -mi vina copii la Domnul

SI SOTUL deasemenea.



ATUNCI ,INIMA-MI VA FI VOIOASA

SI PE Domnul VOI PREAMARI

DAR PINA ATUNCI STRIGA-VOI DOAMNE

IN CASA MEA TE ROG SA VII



O ISUSE asta-i dorul!

A miilor de credincios

DE acea intruna te-om ruga;

O NU-I LASA...O NU-I LASA!

AMIN