Poezie Rataceam...

Rataceam...







Rataceam prin lume fara un sens,

Doream sa aflu fericirea pamanteasca

Credeam ca totul are-un inteles,

Insa era, doar o gandire omeneasca.



Vroiam sa pot trai in bucurie,

Sa pot trai aceasta viata cum imi place,

Insa in toate am aflat zadarnicie

Si nicaieri eu nu am gasit pace...





Pana in ziua cand te-am intalnit pe Tine,

Slavitul si iubitul Salvator,

Atunci Tu mi-ai promis ca esti cu mine,

Daca te-accept ca-l meu Mantuitor...



Mi-ai spus: "Pacatele iti sunt iertate,

Daca te-ncrezi deplin in jerfta Mea,

De-acum incolo sunt cu tine zi si noapte

Caci te iubesc, esti creatura Mea."



Si mi-ai mai spus, o scump Isuse,

Ca de voi trece prin furtuni,

Ne vei lasa sa fiu rapusa

De-ngrijorarile acestei lumi.



Atunci, eu ti-am cazut ’nainte

Rugandu-te sa nu mai pleci,

Sa mergi cu mine inainte

Uitand greseala mea pe veci...

.

Din clip-aceea eu ma-ncred in tine

Si viata mea e binecuvantata

Nu m-apasa grija zilei de maine

Caci te simt aproape, o scump Tata...