Poezie O veșnicie înviat

Puteri mărețe, slăvi divine

Se știe-n vasul curățit

Ce-a părăsit această lume

Și cu Isus sa înfrățit



El poartă mulțumiri sincere

O inimă Lui devotată

În suflet are doar plăcerea

De a sluji pe Domnul-Tatăl



În zorii dimineții saltă

Și cată iarăși a Lui Față

O Față veșnic Preacurată

Precum Scriptura îl învață





Nu se-ntristează, ci doar plânge

Pentru sărac și cel bogat

Să poată azi și ei a-n vinge

Acea trăire de păcat





Are dorința de a merge

La cel trudit și-mpovărat

Să poată lacrimile-i șterge

Să-i spună,,poți să fii iertat,,



Nu cată bucurii de-o clipă

Și nici răsplata celor mulți

Ci prin a Tatălui poruncă

Ridică aplecate frunți



Se roagă ne-ncetat prin Duhul

Ca Tatăl să-l găsească vrednic

Să poată traversa văzduhul

Spre El-în veci Atotputernic



Încurajează și pe alții

Mărturisind a lui trăire

Spunând cum a primit talanții

Și despre-a lor azi înmulțire



E bucuros, de e respins

Chiar de acei din casa lui

Căci știe El-Isus a-nvins

Pe cruce calea răului



Nădăjduește, ca-ntro zi

Se vor întoarce toți la Domnul

Acei, ce-n rugă ia-nsoțit

Să lase-n urmă lumea, omul



Și-atunci, când va fi judecata

Să se prezinte sfânt, curat

Cu roadele, ce ia-u dat plata

O veșnicie înviat.



Amin!