Poezie Cu Domnul la masă

Mâncând, crezui că te supăr cu lăcomia

Şi-mi pedepsii în ajunări păcătosul pântec.

Pe urmă, că nu-ţi place jocul, bucuria:

M-am cernit şi-am sugrumat orice cântec.



Tu însă, neîntreruptă Bucurie şi Festine,

Tu, Domnul marelui praznic al vietii, ne dai povaţă:

Cine nu ospătează singur, ci necontenit împreună cu Tine,

Transfigurează orice îmbucătură în adevărata viaţă!



(vineri 27 mai 1955, Bucuresti, în spital)