Poezie FARMECUL CRACIUNULUI

FARMECUL CRĂCIUNULUI



Ce minunată-i sărbătoarea Întrupării

Când ne-amintim cum Tatăl Creator

Luat-a chip uman în lumea înnoptării

Venind pe Terra ca Mântuitor!



Oriunde mergi vezi ornamente

Vezi brazi mai mici sau mai înalţi

Auzi colindători cu instrumente

Şi plin de-un simţ divin tresalţi,



Tresalţi de bucurie că-mpăratul

S-a coborât în lumea de nevoi

Să-nvingă ignoranţa şi păcatul,

Să dezvăluie taina vieţii de apoi.



Natura e în straiul ei imaculat

(Înalţă, parcă, şi ea simfonia)

Simţim că mediu-ntreg e inundat

De Vestea c-a venit la noi Mesia.



Primim colindători; cântăm cu ei

Îmbrăţişându-ne, făcând urări de bine

Şi ne gândim cum magii – trei

L-au onorat pe Prinţul zărilor senine...



Îl proslăvim şi noi pentru lucrarea

Ce naşte-n noi speranţe vii

În El găsim noi desfătarea,

Cuvântul Lui îl vom vesti!



Iar farmecul acestei sărbători

Ne captivează iar, ne-nveseleşte

Căci ştim că din Tărâmul de splendori

S-a coborât Acel ce ne iubeşte.



Crăciunul nu-i un festival de iarnă

Ci-i celebrarea unui act dumnezeiesc

Ne-ncântă iarna, fulgii de zăpadă

Dar mult mai mult un Fiu ceresc,



Un Fiu trimis de Tatăl îndurării

Să crească printre oamenii de rând

Să pună-n ei un nobil gând

Ca să răspundă la şoaptele chemării.



Gustaţi din plin din bucuria sărbătorii

Toţi cei ce ştiţi de planul salvator

Uniţi-vă în cânt cu-nchinătorii

Trăiţi Crăciunul cu-n duh mulţumitor!



6 Decembrie, 2007