Poezie Seara de craciun

Seara de Crăciun







În seara asta sfântă, seara de Crăciun

Văzduhul este plin de ingeri, cerul deschis

Îl chem pe Domnul cu glas mărgăritar şi bun

-urca-voi Doamne, de pe Pământ de drag aprins!



În seara asta de Crăciun, în seara sfântă

Totul în juru-mi dansează ritmic, ca un puls

Ochii-mi închid, călătoresc spre Galaxia blândă

Spaţiu după spaţiu traversez sub vechi impuls



Mii de scântei multicolore, în joc fecund

Într-un imens, fantast potop de frumuseţi

Magnific mă întâmpină, ca pe Pământ

Când raze ating cristale rotitoare-n dimineţi



În seara sfântă de Crăciun, în seara astă

Ajunge-voi biruitor la Tine Doamne iar

Protecţie îţi cer, nu mă lăsa să cad, adastă

s-ajung , în miezul Constelaţiei de Jar



Să mai învăţ (a câta oară?) încă o dată

Sub îngăduitoare, înţeleapta Ta oblăduire

O lecţie simplă, ştiută mai demult, uitată

A dragostei adevărate, a dragostei divine!



Înaintez şi gândurile Doamne toate-mi tac

Să pot să Te aud Cerescule, cum îmi vorbeşti

veşmintele pe rând le las pe calea ce străbat

Şi trupu-l las, şoaptă devin, s-aud ce îmi şopteşti!