Poezie Betleem-Casa pâinii

Din vremea când şi David păstorea

Erau în Betleem păşuni şi turme,

Iar păstoritul se perpetua

Prin generaţii de păstori sadea,

Călcându-şi unii altora pe urme.



Dar cei aleşi, cei binecuvântaţi

În noaptea care-şi înstela decorul,

Au fost acei de îngeri vizitaţi

Şi primii dintre oameni, înştiinţaţi

Că S-a născut, între păstori, Păstorul.



Încă din vremea când Boaz ara

Punând sub brazdă spicele de mâine,

Iar Rut printre secerători cânta,

Mereu la Betleem se unduia,

Râzând în soare, un ocean de pâine.



Dar dintre toţi aceşti cultivatori

Cu secera în prelungirea mâinii,

Doar unii au avut acest favor,

De a putea vedea cu ochii lor

Cum Pâinea S-a născut în Casa pâinii.

***

A fost o vreme, timpul crucial,

Iar Betleem a fost un loc anume,

Dar de atunci, ca un favor total,

Privim la naştere în mod egal

Căci e un Betleem întreaga lume.



Zilnic se naşte-n inimi noi Isus,

Când imnul dragostei îşi cântă nota.

Primeşte-L şi tu-n inimă, supus,

Ca să porneşti cu El pe-un drum, doar dus,

Din Betleem la cer, via Golgota.



Amin

Vulcan, dec. 2007