Poezie Nu-i de vină Dumnezeu

Nu-i de vină Dumnezeu

Nu-i de vină Dumnezeu

Că mor copii nevinovaţi.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că sînt copii abandonaţi.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că n-avem mamă şi nici tată.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că nu i-am cunoscut vreodată.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că-n lume sînt copii orfani.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că L-am respins atîţia ani.



Nu-i de vină Dumnezeu

C-a Lui lumină-n noi se stinge.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că ispita ne învinge.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că ne-am gîndit numai la sine.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că n-am voit să facem bine.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că ne-am născut deja-n păcat.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că de El n-am ascultat.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că trăim în desfrînare.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că greşim fără’ncetare.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că sub tălpi pămîntul geme.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că murim aşa devreme.



Nu-i de vină Dumnezeu

Că ne-am ales destinu-n iad.

Nu-i de vină Dumnezeu

Că n-am ştiut ce e păcat.



De vină-i omul prihănit

Ce are o credinţă atît de moartă,

Dar ceasul lui a şi venit

Şi sună trist şi lung la poartă.