Poezie Mulţumesc tuturor!

Mulţumesc tuturor!



Când stau şi privesc asfinţitul,

Si nori sidefaţi tivesc inifnitul,

Iar soarele razele-şi prelinge,

In seara ce-n noapte se scurge!



Când zorii vestesc răsăritul,

Şi soarele blând inundă pământul,

Flori se apleacă sub boabe de rouă,

Trezită-i natura la o zi nouă!



Când pomii îmbracă a primăverii haină

Şi florile pe ramuri ciorchine atârnă,

Apoi se scutur şi-n roadă se prefac,

Din sâmburi seminţe se desfac!



Când ochii închid, sub pleoape,

Am marea albastră, frumoasă,

Cerul ce pare în mare vărsat,

De pescăruşi în lung şi lat brăzdat!



Miros de alge şi nisip fierbinte,

Înspumegate valuri şi ritmate,

O! Marea mea ce-n gând te port,

La malul tău eu am deja un port!



Când stau şi-ascult glasul naturii,

Las pradă văzul şi-auzul, visării,

Respir veşnicia, fără trecut, viitor

Şi mulţumesc că exist, tuturor!



De toate mai presus, iubirea e semn,

Că Domnul mi-a făcut un dar suprem,

Mi-a pus în piept o inimă de servitor,

Pe mine, m-a făcut de oameni iubitor!



Mă încântă toate şi alte asemnea,

Şi-aşa se naşte poezia mea,

Cu ce-i în jur se contopeste,

E rugăciunea ce mă copleşeşte!



Izvor ea are în inima-mi ce bate,

Frământări, îndoieli sunt uitate,

Cuvinte limpezi curg pe foaia albă,

Şi-n versuri semne lasă să se vadă!



06.12.2007