Poezie Zile de Sfârşit

Zile de Sfârşit



Zile de sfârşit, ne-ndeamnă

Să cucetăm, să ne-ntrebăm:

Atâtea grozăvii ce-nseamnă

Pe fragilul pământ ce stăm?



Ce-nseamnă atâtea mişcări

Născând din marile oceane,

Pornind spre cele patru zări

Prin suflări tari de uragane?



Pe tot pământul se extinde

Nenorociri ce iau amploare,

Şi zone verzi ce le cuprinde

Se-aprind şi ard pustiitoare.



Şi catrastrofele îngrozitoare

Pe pământ, se tot răzbună,

Scriind istoria, cu-nfrigurare

Căci după vânt vine furtună.



Pe tot pământul se întinde

Spectrul crizei economice,

Popoarele-n braţe le prinde

De lipsa-i nu se pot dezice.



Numai puterea Celui Sfânt

Ea controlează şi stopează,

Dezastrele...de pe pământ

Ce cu grăbire, înaintează.



El vrea ca-ntreaga omenire

Să poată afla a Sa măsură,

'N-a dragostei desăvârşire

Ce-a revărsat-o, peste ură.



Căci El L-a dat pe Fiul Său

Pe Golgota supus să moară,

Zdrobind puterea celui rău

Astfel ca nimeni să nu piară.



De-aceea-n ultima strigare

El va lucra prin Duhul Sfânt,

Ca prin putere a Sa lucrare

Să strălucească pe pământ.





Flavius Laurian Duverna

06 decembrie 2007