Poezie INCREDINTEAZA-TI SOARTA

ÎNCREDINŢEAZĂ-ŢI SOARTA



Ps.55.22. „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului şi El te va sprijini.

El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit."





Vin Doamne la Tine şi-ţi cer sprijin,

Vântu-i prea puternic şi valul pelin.

Cu toată smerenia vin să mă-nchin,

Am mare nevoie de ajutorul Divin.



Sunt obosită, greu povara m-apasă,

Inima doare, durerea-i tot mai deasă,

Loviturile nici-o clipă, nu mă lasă,

De lacrimile mele nici nu le pasă.



Inima-n mine, cu negrăite suspine

Azi în rugăciune înaintea Ta, vine.

Smerită se pleacă, se roagă de Tine.

Dă-i azi pacea, sufletul să-mi aline.



Să nu mă tulbure, nici o lovitură,

Să nu mă tem de izbucniri cu ură,

Dă-mi Doamne gurii mele măsură,

Binecuvântări să-mi iasă pe gură.



Întinde-mi mâna, alină-mi durerea

Se lasă seara şi-mi pierd puterea.

Bâjbâind, calea n-o mai pot vedea,

Mult mai adânc în vale, voi cădea.



Strig către Tine, ştiu că, Îţi păsă,

Îmi eşti sprijin, mâna Ta nu mă lăsă.

Îmi iei orice poveri, ce vor apăsa

Să mă clatin, ştiu, nu mă vei lăsa.



În mâna Ta-mi încredinţez soarta

Căci Tu, niciodată nu mă vei uita.

Cu Tine, sigur nu voi greşi poarta

Şi voi fi, Doamne, mireasa Ta.



Nădăjduiesc în sprijinul promis,

Care în Cuvântul Tău este scris.

Iubirea Ta cea mare, de necuprins

Este o realitate, nu este un vis!



Căci eşti cu mine şi mă ţii de mână.

Pe drumul vieţii, doar împreună,

Nu mă poate speria, nici o furtună,

Biruinţa Ta, în veci o să rămână.



Toată nădejdea mea, o pun în Tine,

Prinde-mă în braţe şi ţine-mă bine.

Chiar dacă ştiu că noaptea grea vine,

Sunt liniştită căci Tu eşti cu mine.



Tu eşti marele ajutor, în lupta grea!

Un adăpost întărit, în noaptea rea,

Eşti lumină vie ce inundă valea

Cu lumina ce ne luminează Calea.



Eşti scutul ce m-apără de duşman,

Eşti cel mai milos, bun Samaritean,

Eşti Salvatorul ce m-a scos la liman,

Cel ce-a răpus, duşmanul viclean.



Nădejdea mea-n Tine, zi de zi creşte,

Sufletul meu în mâna Ta se odihneşte.

Iubirea Ta cea mare, mă copleşeşte,

În orice clipă, de cel rău mă fereşte.



Să nu merg pe-un drum de rebeliune,

M-aprinde teama de-a mea slăbiciune.

Teama aceasta îmi dă înţelepciune

Şi tărie, pe genunchi în rugăciune.



În ascultare, n-am de ce să mă frământ,

Mă încred în Tine, în Numele Sfânt,

Cât voi avea viaţă, pe acest pământ.

Dă-mi puterea credinţei în legământ.





AMIN