Poezie Bilanţ Tsunami

Bilanţ Tsunami



După giganticul Tsunami

S-a estimat un trist bilanţ,

Privind sinistrul dezastru

Cu marea-i reacţie-n lanţ.



Aproape trei sute de mii

De suflete-astfel au pierit,

Când valul crunt şi uriaş

Peste pământ s-a prăvălit.



Distrugerile de pe ţărmuri

Din staţiunile vestite, mari,

Vorbesc în cifrele imense

Prin milioanele, de dolari.



Şi-au fost distruse aşezări

Ale localnicilor băştinaşi,

Şi-a perturbat ritmul vieţii

De generaţii, fiind vâslaşi.



Trudirea lor era pe valuri

Şi fiind la muncă, zi de zi,

De furia apei au fost luaţi

Ne mai putând, a se feri.



Rapid şi în chip năpraznic

Când valul nalt s-a ridicat,

Au fost clipe îngrozitoare

Căci ce a prins, a înnecat.



A fost scurtă avertizarea

În valurile, ce s-au retras,

Ca să revină...ca tsunami,

Şi-n calea lor totul au ras.



Când s-a anunţat prăpădul

Au încercat de el să scape,

Dar timpul nu a mai permis

Fiind pe loc, prinşi de ape.



Şi cei scăpaţi de cataclism

Gândesc l-al apelor potop,

Ca unii ce, ca prin minune,

Ei trăiesc, pentru un scop!



Domnul vrea de a-i aduce

Din întuneric, spre lumină,

Şi din deşarta cunoştinţa

La mântuirea cea deplină.



Şi vrea astfel, să priceapă

Că semnele ce le permite,

Peste pământ să se-ntindă

E glasul sfânt în rugăminte.



Este-încă timp de pocăinţă

Pentru-orice suflet doritor,

De a avea simpla credinţă

În Domnul, că-I Mântuitor.



Flavius Laurian Duverna

27 noiembrie 2007