Poezie Trepte spre eternitate (II)

TREPTE SPRE ETERNITATE (II)



Trepte spre eternitate, trepte spre Cer

Păşindu-le ne-apropiem de ceasul

Când vom ieşi din spaţiul efemer

Şi-n consternare vom vedea Locaşul.



Păşind o treaptă care duce-n Sus

Suntem mişcaţi de-un dor fierbinte

E dorul pentru părtăşia cu Isus:

El ne aşteaptă dincolo de morminte.



Popasurile-s scurte; înaintăm grăbiţi

S-ajungem la final, s-ajungem la răsplată

Suntem în orice-mprejurare ocrotiţi

De braţul încercat al veşnicului Tată.



Traseul e îngust şi e întortocheat

Şi-s multe piedici şi capcane

Dar crezul ferm în Cel ce-a înviat

Ne-ajută să privim doar spre coroane.



Urcând pe treptele ce duc spre glorii

Pas cu pas realizăm progres

C-am înţeles semnificaţia valorii

Şi-a idealului pe care l-am ales,



Am înţeles s-alegem partea bună

În lumea cu atâtea nedreptăţi

Şi mergem unde sfinţii se adună,

Unde vom fi în mediul Sfintei Trinităţi.



Prin rugă ne menţinem noi elanul

Cântările de drumeţie ne-nsoţesc

Pân’ ce vom ajunge la Limanul

Unde vom cânta cu corul îngeresc.



Mai este mult, mai e puţin

Pân’ vom sfârşi călătoria?

Nu-i important; noi una ştim

Urcăm pe trepte, ne facem datoria.



Trepte spre eternitate, trepte spre Cer

Păşindu-le ne-apropiem de ceasul

Când vom ieşi din spaţiul efemer

Şi-n consternare vom vedea Locaşul



26 Noiembrie, 2007