Poezie Pe pagina inimii

Pe pagina oarbă a inimii mele mocneau curcubeie

De blânde culori şi calde mătăsuri ştirbite.

Aşteptau primăvara pe-o luncă uscată ştiubeie

Din trunchiul ceresc al iubirii cioplite.



Pe pagina surdă a inimii mele plângeau violine,

Ciufulite arcuşuri însăilau partituri plagiate;

Goale de zbor, zgribulite, ciocârlii de suspine

Visau emisfere cu grâne bogate.



Pe pagina neagră a inimii mele domnea o tăcere

Matură în oase, hilară la chip şi-n mândrie.

Despondentă şi rece, îmbrăcase straiul ce piere,

Socotind haina luminii o nebunie!



Râvneam, zdrenţuit de-ndoieli, la noi înţelesuri,

La noi adevăruri ce omul firesc nu le vede.

Cândva, căutam chihlimbarul în strâmbe eresuri,

Astăzi mănânc pâinea celui ce crede.



Pe pagina albă a inimii mele prânzesc serafimi

Căci pacea, iertarea, credinţa, iubirea-nviară.

În faşa gândirii, în cuibul fiinţei, din sfinte-nălţimi

Cristos, în haru-I mă-mbracă iară şi iară.